Daca o poza face cat o mie de cuvinte
Sper sa pot descrie cine sunt si ce am in minte:
Sunt impulsiv si incapatanat, semne de imaturitate,
Si am mii de ganduri in faras, de mult timp adunate.
Vreau ce nu pot avea, si iubesc si practic loialitatea,
Nu imi place sa fiu singur, dar stiu sa apreciez singuratatea.
Sunt dependent de muzica si tutun, dar si de adevar,
Iar in ce priveste intunericul, sunt un fin cunoscator.
Nu am incredere in nimeni, sunt inspamaintat de mine
Si vreau sa calatoresc, sa simt integral serenitate si fericire.
Nu vreau sa ranesc pe nimeni dar o fac adeseori,
Si desi realizez asta, imi cer iertare de prea putine ori.
Am o stare constanta de plictis si somnolenta
Si pot sa gasesc ratiune si motiv in orice, chiar si in violenta.
Sunt toxic cateodata si am mai si mintit din cand in cand,
Si somnul imi apare doar cu zborul ultimului gand.
Am ambitii multe, marete si mult prea diverse,
Si sper ca intr-o zi sa invat sa uit si sa trec peste.
In oglinda vad pe zi ce trece un barbat ce vrea sa fie baiat,
Un baiat ce intr-o zi o sa-si transforme visele in ceva adevarat.
luni, 18 decembrie 2017
miercuri, 13 decembrie 2017
Smile
What is a smile? And why does it exist?
It is to offer the heart a little pleasure it can't resist?
Or is it to shine light on eyes that forgot to laugh?
Or is it to make you think you haven't lived enough?
If life has any answers at all, I hope smiling is one
Because the light of it stays long after you're gone.
Tattooed beautifully in my eyes are the grins that kept me going,
And I'm grateful for each one, even if it's not showing.
So thank you, everyone, your smiles gave me strength,
Exactly how much I needed to go the full length.
So I'll smile for you, every time you need me to,
It is to offer the heart a little pleasure it can't resist?
Or is it to shine light on eyes that forgot to laugh?
Or is it to make you think you haven't lived enough?
If life has any answers at all, I hope smiling is one
Because the light of it stays long after you're gone.
Tattooed beautifully in my eyes are the grins that kept me going,
And I'm grateful for each one, even if it's not showing.
So thank you, everyone, your smiles gave me strength,
Exactly how much I needed to go the full length.
So I'll smile for you, every time you need me to,
Because that's what I feel I owe to each one of you.
luni, 11 decembrie 2017
Scrisoare
Fericire, satul de a ta absenta, azi iti scriu o scrisoare scurta
Plina de mazgaleli, pe o foita uzata, pe jumatate rupta.
Inca esti departe, au trecut ani de cand nu te-am mai vazut,
Ce s-a mai intamplat de cand nu ne-am intalnit, ai mai crescut?
Cumva, prin oarecare intamplare ne-am intalnit, dar nu te-am recunoscut?
Daca e asa, imi pare rau, sincer; hai sa o luam din nou de la inceput.
Nu ma mai introduc de data asta ca nu mai are niciun sens,
Doar stii ca sunt cel care incearca sa-si creeze propriul univers.
Azi, mi-am amintit de tine si am vrut sa te revad, sa te am aproape,
Sa nu mai trebuiasca sa iti gasesc imaginea sau amintirea sub pleoape.
Am nevoie de tine ca un pescar de undita intr-un lac plin de pesti,
Asa ca fericire, scuza-ma te rog iarasi, unde mortii ma-tii esti?
Plina de mazgaleli, pe o foita uzata, pe jumatate rupta.
Inca esti departe, au trecut ani de cand nu te-am mai vazut,
Ce s-a mai intamplat de cand nu ne-am intalnit, ai mai crescut?
Cumva, prin oarecare intamplare ne-am intalnit, dar nu te-am recunoscut?
Daca e asa, imi pare rau, sincer; hai sa o luam din nou de la inceput.
Nu ma mai introduc de data asta ca nu mai are niciun sens,
Doar stii ca sunt cel care incearca sa-si creeze propriul univers.
Azi, mi-am amintit de tine si am vrut sa te revad, sa te am aproape,
Sa nu mai trebuiasca sa iti gasesc imaginea sau amintirea sub pleoape.
Am nevoie de tine ca un pescar de undita intr-un lac plin de pesti,
Asa ca fericire, scuza-ma te rog iarasi, unde mortii ma-tii esti?
vineri, 10 noiembrie 2017
Bine
In apropierea momentelor in care, poate ma voi schimba pentru totdeauna,
In noaptea in care frigul imi intra in oase, am o dorinta, doar una,
Sa nu uit de unde am plecat,sa nu imi uit casa si sa nu imi uit drumul,
In lumea in care am intrat singur si am gasit prieteni, doar unul.
Si toate micile schimbari de vreme si de stare, in care ma pierd fara oprire,
As vrea sa dau la ziar, sa scriu cea dintai si din urma stire,
Ca m-am oprit din gandit, si din supragandit, si din supraestimat, si din subestimat,
Si in sfarsit mi-am dat seama ca tot timpul am fost supraapreciat.
Daca noaptea ar avea la fel de multe raspunsuri cum are dezamagiri ziua,
As renunta la durere si tristete, ca in copilarie, cu un naiv "piua".
Cumpar masina de timp, sa ma intorc in vremurile mele pure si simple
In zilele in care problemele ca nu aveam minge de fotbal pareau ample.
Urasc scoala si am repetat-o si am s-o repet cat o sa traiesc, acolo nu am gasit lumina,
Acolo mi-am pierdut rabdarea si am descoperit ca pot fi paria fara pedeapsa,
Iar cand voiam, ma intorceam in miezul problemei, recunoscandu-mi vina,
Si tot plecam si tot reveneam cand devenea durerea si negura mai aspra.
As vrea sa strig ajutor pentru prima oara, dar as fi mincinos si fara principii,
Pentru ca am strigat mut pentru ajutor din nou si din nou, inca de cand eram copii.
Dar un singur adevar am invatat, cat nu te ajuti tu, nimeni nu o sa vrea sa se apropie de tine,
Asa ca hai sa repet un singur raspuns viabil pentru orice intrebare despre mine: Sunt bine.
In noaptea in care frigul imi intra in oase, am o dorinta, doar una,
Sa nu uit de unde am plecat,sa nu imi uit casa si sa nu imi uit drumul,
In lumea in care am intrat singur si am gasit prieteni, doar unul.
Si toate micile schimbari de vreme si de stare, in care ma pierd fara oprire,
As vrea sa dau la ziar, sa scriu cea dintai si din urma stire,
Ca m-am oprit din gandit, si din supragandit, si din supraestimat, si din subestimat,
Si in sfarsit mi-am dat seama ca tot timpul am fost supraapreciat.
Daca noaptea ar avea la fel de multe raspunsuri cum are dezamagiri ziua,
As renunta la durere si tristete, ca in copilarie, cu un naiv "piua".
Cumpar masina de timp, sa ma intorc in vremurile mele pure si simple
In zilele in care problemele ca nu aveam minge de fotbal pareau ample.
Urasc scoala si am repetat-o si am s-o repet cat o sa traiesc, acolo nu am gasit lumina,
Acolo mi-am pierdut rabdarea si am descoperit ca pot fi paria fara pedeapsa,
Iar cand voiam, ma intorceam in miezul problemei, recunoscandu-mi vina,
Si tot plecam si tot reveneam cand devenea durerea si negura mai aspra.
As vrea sa strig ajutor pentru prima oara, dar as fi mincinos si fara principii,
Pentru ca am strigat mut pentru ajutor din nou si din nou, inca de cand eram copii.
Dar un singur adevar am invatat, cat nu te ajuti tu, nimeni nu o sa vrea sa se apropie de tine,
Asa ca hai sa repet un singur raspuns viabil pentru orice intrebare despre mine: Sunt bine.
sâmbătă, 23 septembrie 2017
Purge
Contemplating lately on my new level of insanity,
I stare into the abyss from the edge of reality.
Into the pitch darkness I see myself into a mirror,
And I see that my path hasn't gotten any clearer.
I can't hear any voices, I can still think logically,
But my view has dimmed and I long for clarity,
As if I could obtain it in the morning, wide awake,
When all can I hear is the glass castle break.
Illusions that were built on ignorance and lies
Misinformed and confused, I'm again closing my eyes.
Hoping that the sandman will take me away
Where the night is less comforting than the day.
I stare into the abyss from the edge of reality.
Into the pitch darkness I see myself into a mirror,
And I see that my path hasn't gotten any clearer.
I can't hear any voices, I can still think logically,
But my view has dimmed and I long for clarity,
As if I could obtain it in the morning, wide awake,
When all can I hear is the glass castle break.
Illusions that were built on ignorance and lies
Misinformed and confused, I'm again closing my eyes.
Hoping that the sandman will take me away
Where the night is less comforting than the day.
duminică, 4 iunie 2017
Copilarii
Buna din nou, ma numesc cum ma numesc, si acum trebuie sa marturisesc
Ca am ajuns inca odata unde nu voiam sa ma intorc, adica sa iubesc.
De ce nu ascult de mine, cand din fire apare ceva si imi spune: nu e bine?
Oare as evita pururea acea durere de cap mirifica, care inima-mi sustine?
Declaram acum cateva zile cu tarie ca eu nu am sa ma mai indragostesc,
Dar acum am ajuns sa ma bat peste gura, pur copilaresc si totodata firesc,
Ca iarasi ma indrept spre o batalie din start pierduta, iar inima-mi canta;
Canta cantecele vitejesti ale unei sperante nemuritoare ce ma incanta.
Daca as fi trait acum cateva secole,as fi fost un barbar, zburand frenetic in lupta,
Dar azi, acum, ma simt ca o mica furnica ce se topeste sub soarele din lupa.
Atentia altadata distributiva si dezorganizata, e indreptata spre un final oarecare,
Spre finalul care va veni, sper, cand soarele rasare din indepartata zare.
Ca am ajuns inca odata unde nu voiam sa ma intorc, adica sa iubesc.
De ce nu ascult de mine, cand din fire apare ceva si imi spune: nu e bine?
Oare as evita pururea acea durere de cap mirifica, care inima-mi sustine?
Declaram acum cateva zile cu tarie ca eu nu am sa ma mai indragostesc,
Dar acum am ajuns sa ma bat peste gura, pur copilaresc si totodata firesc,
Ca iarasi ma indrept spre o batalie din start pierduta, iar inima-mi canta;
Canta cantecele vitejesti ale unei sperante nemuritoare ce ma incanta.
Daca as fi trait acum cateva secole,as fi fost un barbar, zburand frenetic in lupta,
Dar azi, acum, ma simt ca o mica furnica ce se topeste sub soarele din lupa.
Atentia altadata distributiva si dezorganizata, e indreptata spre un final oarecare,
Spre finalul care va veni, sper, cand soarele rasare din indepartata zare.
duminică, 22 ianuarie 2017
Fire at night.
When at night, I feel so desperately alone
I start to believe that I constantly hone
My character, my mind and my persona
It's just me and I do what I wanna.
But at night, when the light goes out,
I sincerely think that without a doubt,
I slowly lose my mind and my perception,
And that's why I slowly do a correction.
Correct my attitude and my personality
Because in this world there's no need for duality,
I can be who I am, but I can't be what I want
Because then I can't pretend I'm just a runt.
My mind is messed up and my view is foggy,
I wish that I could turn into a little doggy,
Bark for food or cry for attention,
Because your mind is your biggest detention.
In the prison of my mind, I warmingly reveal
All that you people make me feel for real.
I start to believe that I constantly hone
My character, my mind and my persona
It's just me and I do what I wanna.
But at night, when the light goes out,
I sincerely think that without a doubt,
I slowly lose my mind and my perception,
And that's why I slowly do a correction.
Correct my attitude and my personality
Because in this world there's no need for duality,
I can be who I am, but I can't be what I want
Because then I can't pretend I'm just a runt.
My mind is messed up and my view is foggy,
I wish that I could turn into a little doggy,
Bark for food or cry for attention,
Because your mind is your biggest detention.
In the prison of my mind, I warmingly reveal
All that you people make me feel for real.
luni, 2 ianuarie 2017
3:00
Ok, hai sa clarificam o chestie: asta nu e o poveste
In care totul e frumos, hi hi, ha ha, iar eu trec peste,
Nu, asta e o critica acuta a unei minti instabile
Aflata printre persoane cu conexiuni fragile.
Si da, poate cateodata sunt mai necizelat,
Insa sunt educat, cultivat si calculat.
I-auzi!
Calculez cu raceala daca sa mai caut apropiere,
Chiar daca la fiecare inventar am fost dat la scadere.
Si e un lucru ciudat, atunci cand ofer tot gratis si garantat,
Sa fiu aruncat intr-un colt al mintii, poate chiar uitat.
Oboseala isi spune cuvantul, iar printre palcurile de ceata din fata ochilor mei,
Vad peste doar cifra 3.
3..3... 3 ... 3:00... 3:01. AM.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)