Cum să te pregătești de dezastru

În versurile ce vor urma, vă voi redacta ,cu expertiză, pașii pregătirii corecte,

Pentru acele dezastre, ce în fiecare zi, la știri, par din ce în ce mai eminente.

Primul pas este să te duci până în bucătărie și să-ți faci tichie din staniol,

Modeleaz-o cum vrei, dar asigură-te că o dai foarte bine cu alcool.

Să nu se prindă de ea naniții blestemați, trimiși de foarte departe,

Cu capacități de manipulare și controlare, fine, of course, produși în State.

Al doilea pas este să te duci la duș îmbrăcat complet și să te îmbăiezi

Cu apă fierbinte ca dracu`, ca toate scamele radioactive să le îndepărtezi.

Când o să ieși, o să fii ca un nou născut, curat și imposibil de detectat

Și poți să începi să postezi pe Youtube că toată treaba a funcționat!

Mai apoi, dă-ți două palme și revino-ți la realitate, deschide ochii și gândește lucid..

Boule!

Alcool

Din o sută de fleacuri învățate și din patru cataclisme imaginare,
Măgarul bătrân a învățat cum să treacă peste orice supărare.
”Mi-am pus necazurile la spate să nu le văd și m-am pus să beau,
Și de atunci sunt mizerabil, nici măcar nu mai știu dacă asta vreau
Mi-am lăsat casa, nu mai am nimic care să merite măcar vreun scuipat
Dea dracii în ea băutură, că m-a făcut să nu mă mai simt deloc bărbat.
Acum plâng... dar nici măcar nu știu de ce, sunt mâhnit dar habarnist
Cu ultima arsură de coniac de pe gâtlej, nu mă mai simt deloc trist.”

Cu privirea în pământ se legăna, așteptându-și, beat, sfârșitul
Stătea pe treptele ultimului bar, care îl mai primea, mâhnitul.
Iar cu căderea pleoapelor sub greutatea somnului, dus de vise
Acesta a dispărut, iar poveștile lui au rămas pe veci, nescrise.