Că tot vorbeam de tata, cred că te-am lăsat un pic în suspans. Probabil ai stat și te-ai gândit: ”De câte ori a luat ăsta bătaie, a fost chinuit și torturat?”. Hai să-ți răspund la întrebare: niciodată. Cum niciodată? Simplu. În momentul în care în fața ta apare ceva inexplicabil, ceva care nu poate fi încadrat în nicio normă cunoscută până în punctul respectiv, ce faci? Te sperii, devii curios și apoi cercetezi. Iar când cercetarea ta nu duce nicăieri, negăsind nicio explicație, ce se întamplă?Ei bine, omul reacționează în două feluri: ori distruge acel ceva ciudat, ori îl venerează. Eu am fost venerat. Alor mei le-a fost frică de mine. Eram un mic zeu, capabil să le stric tot ceea ce ei încercau să facă, în secunde. Așa că am fost ținut în puf. Puful pe care îl poți găsi oricum într-o casă de alcoolici ignoranți. A fost puțin dar nu am fost chinuit. Eu m-am chinuit singur.
Totodată cred că ar fi cazul să mă introduc: eu sunt Sigma. Nu o să-ți fac plăcerea de-a-ți dezvălui numele meu adevărat. Încă nu e cazul. Destinația mea? Un mic sătuc unde fac un ”miracol” pro bono. Tot ce am cerut a fost cazare, transport și masă. Ieftin. Trebuie să fii conștient că am cerut și sute de mii de euro pe miracole până acum și încă pot cere. Dar asta e diferit. E vorba de un copil inocent ce suferă de ceva ce doctorii nu înțeleg și nu pot vindeca. Are ceva nemaiîntâlnit. Ca și mine. Iar eu, mă duc să ajut.
Momentan, mai am probabil încă 20 de minute până ajung la destinație. Au fost două ore lungi cu trenul, dar am călătorit și mai mult. Sunt obișnuit. În compartimentul meu de vagon de tren românesc, adică ruginit se mai află încă trei persoane: un cuplu în vârstă, simpatic, dar clar vizibil sătui unul de celălalt și blonda la care mai trag câte o privire din când în când. Probabil vizualizezi deja tabloul, dar nu e complet. Hai să-l completez pentru tine. Eu stau lângă geam, îmbrăcat tot în negru: hanorac, blugi, adidași, tot. A, și mănușile. Mi-e cald, dar nu am ce face. Nu are rost să mă expun prea mult. Blonda stă vis-a-vis de mine. E îmbrăcată cu pantaloni scurți albi, un top galben și ține sub braț o poșetă sporty roșie. Poartă ochelari de soare și se joacă pe telefonul ei argintiu, Iphone 6, cred, care stă în priză pentru a nu se descărca prea mult. Iar cuplul în vârstă... imaginează-i cum vrei, nu îmi pasă, deja am spus prea mult.
E o plăcere pentru mine să mă uit pe geam în tren. Vezi totul trecând lin, iar câteodată, mai vezi oameni. Eu oamenii aștept să-i văd. Copii, adulți, bătrâni, eu vreau să-i văd. Pentru că uitându-mă la ei încerc dintr-o privire să-i descifrez, să-i citesc. De data asta am fost ghinionist, foarte puțini oameni de observat. A doua notă pentru sine: adu cărți în călătorii. Am nevoie să creez imagini. Iar lipsa de subiecte mă deprimă. Aha, uite un bărbat. Nici 5 secunde nu l-am văzut. Hai să vedem ce putem citi.
Închid ochii și inspir. Încep:
Vârsta: 33 de ani
Înălțimea: 1, 78 m
Greutatea: 85 kg
Căsătorit, cu copii: da
Câți copii? nu are prea multe fire albe, așa că unu.
Alcoolic: nu, dar ridurile de pe fața lui aduc a tendință de a deveni.
Fumător: da, simplu, dinții cu tentă galbenă. Simplu
Își înșeală nevasta: da, căuta privirea cuiva din apropiere, iar zâmbind, clar sex feminin.
Povestea lui: muncitor simplu, cu suficientă carte să aibă ceva demnitatea și un pic de apreciere din partea comunității din care face parte. Ținând cont de zona în care ne aflăm, este tractorist. Pielea arsă de soare spune această poveste. Vrea să se mute la oraș să scape de soacra lui care nu tace niciodată, dar nu are bani. Stă la ocazie să prindă pe cineva să-și scoată pachetul de țigări sau să fie plătit în natură. Pentru el nu contează.
Nume: Vasile Potcoavă.
Am ochii buni, așa-i? Îmi permit rezolvarea multor probleme. Ai vrea și tu să vezi prin ei. Dar nu poți, nu încă. Nu ne cunoaștem așa bine. Și așa-i că am multă imaginație? Dar dacă tot ce-am spus e adevărat? Dacă omul ăla chiar e cum am spus eu? Un lucru e cert, dacă ar fi bolnav, nu l-aș ajuta pentru nimic în lume.
Câteodată, trebuie să și renunți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu