Sursa de alimentare proprie a fiecăruia intră în "overdrive"
Și ne regăsim fredonând versurile din "I will survive"
Dar nu cu spirit animat și nici prea mare bucurie
Asta pentru că în minte și în suflet se instalează o urgie.
Când e beznă,
Te agăți de fiecare rază de lumină de parcă ar fi ultima,
Ești un criminal auto-încarcerat, fără să fi săvârșit crima,
Îți legi lanțuri de picioare și de mâini, sperând la un final subit
Nu îți dai seama dacă ai fost iubit și cât mai ai de trăit.
Când e lumină,
Inspirația vine mai alene și cuvintele nu curg cu ușurință
Dar ești bine, puternic și încrezător în a ta credință.
Iar rândurile ce altă dată le construiai cu viteza luminii,
Nu le mai clădești, pentru că în sfârșit i-ai adus pacea, inimii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu