Nu pot scrie despre libertate, nu pot scrie despre nimic de
fapt
Inspirația rapid fuge de mine ca și un adulter prins în plin
act.
Simt o frustrare în crescendo pentru că am ideea bine
construită
Dar nu am versuri și nici motivație să o văd încet clădită.
Am mintea atât de încețoșată cu ziua de mâine și ce va fi mai
târziu,
Încât nu vreau să mă gândesc dacă o să fie bine sau eu n-o să
mai fiu.
Captiv în moment, nu mă pot despărți de optimism, îmi dă putere
Dea dracii în ea situație, că e foarte greu de găsit în ea
vreo plăcere.
Nu sunt coerent, m-am îmbătat cu ceață, era mai bine să fie băutură
Nu mai simt nici frică, nici spaimă, doar o incertitudine
pură.
Dar lupt până la capăt și o să fac să fie bine, poate nu pentru
mine
Dar pentru cei care îi iubesc o să fac orice, asta îmi stă
în fire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu