Eu sunt

 Idealizăm frânturi de idei ale unor oameni imperfecți, în plină evoluție,

Le tratăm cu maxim de respect, de parcă ar fi cea mai bună soluție.

Dar ce simt eu cu ce este în jurul meu nu se potrivește niciodată

Probabil că a simți și a vedea în ton cu restul lumii e o artă.

 

Arta aceasta eu nu o pot descifra și sincer nu sunt sigur că aș vrea,

Eu sunt creat și format în ideea că lumea în care trăiesc este a mea.

Nu a ta, nu a lui și în niciun caz a lor, sper că nu sunt prea subtil

Când spun că vreau să trăiesc după regulile mele, poate, de copil.

 

Am văzut prea des oameni erudiți care devin erodați de vremurile trecute.

Am înțeles că multe lucruri pe care le simți, te marchează, chiar dacă sunt mărunte.

De aceea prefer să las trecutul acolo unde trebuie să fie și să învăț cât pot

Pentru că la final vreau să fiu fericit și împlinit, fără regrete, nu doar un alt mort.

 

Trăim într-un ciclu vicios în care intrăm fără să ne dăm seama vreodată,

Trăim și continuăm să respirăm fără a fi fericiți, cu adevărat, măcar o dată.

Ce rost are viața pe care o trăiești de dragul altora, să o trăiești în locul lor?

Nu mai bine ești stăpân pe tine, capabil și pe al tău domeniu, domnitor?