Cand ma trezesc, ii vad chipul
Apare in acelasi timp cu rasaritul
Imi lumineaza ochii pentru un moment
Pana imi amintesc...sunt atent.
A trecut momentul, a disparut
Un fir de praf ma face sa stranut.
Ma uit in jurul meu, caut ceva
Dar uit si ma ocup de altceva
Nu stiu daca e normal, dar asa sunt eu
Nu sunt un geniu, dar vreun derbedeu
Ziua continua, sunt bucuros, zambesc
Dar nu sunt fericit, nu prea traiesc.
Nu imi vad rostul in lume
Dar incerc sa raman pe bune.
Noaptea vine, afara e intuneric
Sunt singur, nu mai sunt puternic
Imi las ochii sa se inchida, grei
Si sa mai vad odata zambetul ei.
vlade, pe cand poeziile-dedicatie? ;;)
RăspundețiȘtergere