joi, 28 februarie 2019

Timp

Nu e amuzant, dragul meu timp, cum se schimba tot in secunde?
Inainte, nu-mi doream decat sa se termine, nu stiam unde.
Dar imi alesesem momentul, ii dadusem importanta
Si acum viata imi arunca in fata o ultima speranta.

Of, scumpule timp, cel care ii torturezi pe toti fara oprire
De ce te opresti asa de stupid cand vine vorba de iubire?
De ce orele par minute, iar clipele raman pe veci intiparite
Pe o pagina alta data goala, ce era gata sa arda in clipite?

Dar, o atotputernicule, acum m-am eliberat, si chiar daca n-o sa fie
Eu tot o sa continui sa traiesc cu mai multa nebunie
O sa fac tot ce-am promis ca o sa fac candva, fara regrete
Si o sa sterg ce mi-ai facut, cu cel mai pur si neatins burete.

Asta e ultima data cand o sa te folosesc sa merg inapoi.
Nu mai sunt deloc curios de ce a fost intre noi doi.
O sa las tot ce a fost, sa fie o lectie dura dar necesara
Si o sa merg inainte, cu pasi timizi dar repezi, ca odinioara.