Mortalitate si viata

Traieste copile, nu iti fie frica, maine poate fi mai rau, sau poate fi mai bine,

Bucura-te ca poti face ceva in privinta asta, totul tine inca de tine.

Uita-te la orizont si alege-ti un loc imaginar si alearga frenetic in directia lui,

Fii fara frica, pune intrebari si raspunde-ti singur, stii ca e viata ta, nu e a nimanui.

Odihneste-te cand te simti obosit, dar invinge-te in fiecare moment de lene

Trage-ti suflul in piept, expira violent si fii feroce ca un gladiator in arene.

Tine-ti ochii deschisi, mintea fara margini si sufletul cald, fii cel mai bun,

Lasa-ti picioarele sa te poarte peste tot, dar sa fii sigur ca e al tau drum.

Alege ce vrei sa faci in fiecare secunda si da-ti voie sa gresesti,

Nu te teme de esec, vei esua de atatea ori, dar o sa reusesti

Lasa intunericul sa ii sperie pe altii, tu analizeaza in interior

De ce trebuie sa iti fie frica si de ce nu, esti doar un om.

Fii sigur ca o sa mori intr-o zi, nu stii cand, asa ca traieste,

Fii nebun, fii copil, fii matur, fii ce vrei tu, dar iubeste.

Iubeste-te pe tine, iubeste-ti familia, iubeste natura si tot ce te inconjoara

Iar la final, poate vei fi cel pe care nimeni nu-l va lasa sa moara.

R.I.P Kobe.

Puiul meu

As vrea sa iti iau durerea in palma si sa o suflu departe,
As dori ca tot ce stii despre rani sa fi aflat dintr-o carte,
As fi vrut sa nu fi simtit disconfort vreodata, dar asa inveti,
As promite ca trecutul va ramane ceva murdarit pe pereti.

Aici sunt si vreau sa iti fiu stalp de sustinere si incredere
Cateodata as vrea sa iti ofer inainte de a-mi cere.
Iti mangai parul cu speranta sa iti fur orice te apasa,
Si vreau doar sa te vad razand si bine, cu mine, acasa.

Adresare intunericului

Draga prietena de demult, simt nevoia sa iti povestesc si sa admit
Ca daca as fi stiut de acu' ceva vreme cum e sa fii iubit,
Nu te-as fi lasat sa ma alini in cantecul tau mangaietor, dar gol,
Dar iti multumesc pentru ce m-ai invatat; ai avut un prea important rol.

Prietena buna, trebuie sa te las in spate, dar acuma lasa-ma sa iti cant
Ca si multumire pentru mangaierile tale, ce ma duceau incet, spre mormant.
Sunt uimit incet, in fiecare zi, de o lumina si caldura ce au luat forma umana,
Si ma indragostesc dimineata din nou, cand savurez cu ea, cafeaua din cana.

Vantul adie, nu mai e furtuna, iar soarele rasare cand pe buze ii am numele,
Timpul incetineste, calmul patrunde, incerc incet sa pictez chipul ei in stele.
Pe retina, ca un film, ruleaza imaginile ce imi fac corpul sa functioneze corect,
Iar pentru mine, nu mai am nevoie de raspuns pentru al universului secret.

In ochi am lumina, in inima pace si in creier momente divine si zambesc,
Si stai linistita, in fiecare zi ma asigur sa stie cat de mult o iubesc.
Asa ca prietena draga, te rog admir-o si binecuvanteaz-o de la departare,
Si uita-ma si pe mine, m-am schimbat, acum nu mai sunt un oarecare.

Aroganta

Patetic, slab, nefericit si mizerabil, incapabil de ratiune sau de compasiune
Plangi in sanul intunecat dar comfortabil al abisului, lipsit de pasiune.
Si te ascunzi in spatele unei masti construite pe spiritul altora, atat de naturala,
Fara sa stie nimeni ca esti o constructie penibila, ce doar pare a fi umana.

Talentele scrise pentru altii, ce le consideri ale tale, fug de tine ca si norocul,
Ai un blestem pe spate, parca din pacatele stramosilor, sa nu-ti gasesti locul.
Vocea ti-e slaba, lipsita de substanta, rostesti cuvinte goale constant, iar si iar,
Fa lumii un bine si taci din gura, si sincer nu ar mai trebui sa dai vreun dar.

Si daca te simti, sper sa iti para bine, sa stii ca scriu inca despre tine,
Iar acum vreau sa iti confirm gandul ca nu ai cum sa te compari cu mine.
Daca ai escaladat vreun munte vreodata, sa stii ca ala a fost mic,
Si cateodata ma gandesc ca daca ai disparea din istorie, nu ar pierde nimeni nimic.

Distant si rece, ma inclin in fata celor cu intelepciune si cu suflet bun
Poate sa ii egalez nu o sa pot vreodata, dar nu vreau sa stiu cum.
Vreau sa fiu acelasi arogant, cu spirit neinfrant sa ma pot pisa contra vantului,
Iar la final, cand se incheie, sa stiu ca am vrut sa fac bine, dar nu am avut cui.

Music

Some people listen to music to resonate and escape,

And some listen to feed their persona, afraid of being awake. 

I understand your need to feel tough my brother, 

But there are too many insecurities for music to cover. 

I nod my head to the beat, feeling understood, 

Feeling not alone in this mad world as anyone should. 

The rhymes that pour out tangle with the distinct rhythm, 

I feel that these men are free, not trapped in the mind's prison. 

You nod, pretending to understand what you never will

Some might say that you're a phony and that you can't feel. 

But you did, and now you're trapped and confused, 

Wishing that you weren't as mistreated and used. 

Life keeps going and music takes you anywhere, 

And I hope you stop finding people with nothing to share. 

Living with a song in your head is art in itself, moving

And as the beat keeps going, we need to never stop cruising. 

Winter

At the end of the day, the leaves fall and the sky is gray, 

The cold wind blows and winter is just a few days away. 

Weeks have passed, seasons have changed and so did I, 

Sometimes, I still look in the past even though I said goodbye. 

With winter, my eternal love, so close I can almost feel it, 

I can't wait to enjoy the sound of snow crunching under my feet. 

And everything will be white, and the sky will be so black. 

And I hope that everything I loved about it will come back. 

On the first day of winter I will get drunk just to be sober the next day, 

And on the last day of winter I will laugh and be happy in every way. 

So winter, come, my dearest old friend, and bring back my good memories,

For I have to share with you, some great, exciting, new stories. 

Nonsens

Prin negura timpului, inconjurat de fantomele trecutului, razbeste in continuare
Invincibilul cavaler batran, grizonat care, intr-o zi a constatat cu stupoare
Ca poti trece prin orice cu capul sus si cu pieptul in fata, ranit, dar in viata
Si atata timp cat iti tii ochii deschisi, o sa realizezi ca tot ce este bun e in fata.

Lectii invatate dupa multe razboaie si batalii pierdute, in fata adversarilor nevazuti
Pe care le-a transmis si celor care se pregatesc de batalii, in focul lui, crescuti.
E profesor si maestru al supravietuirii, astfel incat povestile lui au dainuit
Iar pe maini, in vene, in sange si in par are toate vietile pe care le-a trait.

Suflet batran care isi gaseste odihna intr-un alt trup tanar, la inceput de drum
Uite, in mod ciudat, cum experienta nu te poate ajuta deloc, acum.
Inimi au batut si ti-au tinut energia vie constant, si ai simtit lucruri nestiute
Iar acum, o iei din nou de la capat, continuand ciclul de renasteri infinite.

Sistem de credinte cladit pe spatele si viziunea altora, poate chiar fara credinta
Nu te opresti o secunda sa te gandesti ca poate e construit cu reavointa.
Distrugator de speranta si de ganduri malformate, indreapta-te spre alte tinuturi
Adauga pe tine straturi de praf de stele si de experienta si continua de ele sa te scuturi.